Eu nu sunt o persoana prea credincioasa. Insa va prezint mai jos discursul unui calugar care mi-a lasat impresia unui om simplu si cu capul pe umeri. Discursul este pe tema fericirii. Mai exact el zice ca oamenii pot fi fericiti daca apeleaza la recunostinta, daca sunt recunoscatori pentru orice moment al vietii lor indiferent daca este un moment placut sau neplacut. Tot discursul lui se bazeaza pe ideea „opreste-te, priveste, mergi mai departe”.
Din propria experienta din ultima perioada tind sa cred ca are dreptate. Trebuie sa ne oprim din cand in cand si sa privim viata si oamenii din jurul nostru. Suntem atat de absorbiti de aglomeratia din jurul nostru si toate se desfasoara atat de rapid incat uitam sa ne bucuram de lucrurile marunte care ne fac fericiti. Merg uneori pe strada si imi impun o stare de relaxare si seninatate. Ma fortez sa merg incet si sa observ cele mai mici detalii din jurul meu. Si spre surprinderea mea parca ma vad pe mine in ceilalti. Toti se grabesc sa ajunga undeva, foarte multi sunt nervosi si irascibili si nimeni nu mai observa cat de frumos cad frunzele din copac, cat de placut e sa te incalzeasca soarele tarziu de toamna, nimeni nu mai aude fosnetul frunzelor batute de vant…
Din acest discurs cel mai interesant mi s-a parut momentul in care calugarul a folosit biletele pe care le-a lipit langa robinetul de apa si langa intrerupatorul de la bec. Asta ca sa nu uite de perioada petrecuta in Africa unde nu avea asa ceva si ca sa nu uite sa fie recunoscator in fiecare clipa pentru niste lucruri care par atat de banale pentru noi toti.
Asadar, invatati sa va bucurati de cele mai neinsemnate si marunte lucruri atunci cand aveti parte de ele, pentru ca nu se stie niciodata cand le puteti pierde…
Chip de lut 